Majoritatea considera cascatul drept un semn de oboseala, somnolenta, stres sau o simpla lipsa de interes, insa poate fi indicatorul altor fenomente fiziologice. Incepem sa cascam chiar inainte de a ne naste. S-a descoperit ca fetusii casca frecvent pe perioada celui de-al doilea si celui de-al treilea trimestru de sarcina.
Cascatul este o actiune reflexa, manifestata prin deschiderea larga a gurii, inhalarea unei mari cantitati de aer, care ulterior este expirata. Cascatul este asociat cu plictiseala, oboseala, somnolenta, suprasolicitare sau stres, insa multi considera ca e normal sa casti cand te trezesti sau cand vezi pe altcineva facand acest lucru.
Cauza cascatului ramane insa un mister. Exista cateva teorii care incearca sa explice posibilele motive aflate in spatele cascatului, insa din punct de vedere stiintific nu s-a ajuns inca la un consens. Parerea generala este ca mai multi factori contribuie la declansarea cascatului, si nu unul singur. In continuare sunt prezentate cateva posibile cauze cat si alte aspecte legate de acest obicei involuntar dar contagios.
O prima teorie despre cascat ar fi ca este indus cand concentratia oxigenului din sange si plamani este scazuta, iar cea de dioxid de carbon este ridicata. Prin cascat organismul primeste mai mult aer, de aceea este luat in considerare faptul ca organismul nu este oxigenat suficient in acel moment. Studiile arata insa ca nici cresterea nivelului de oxigen si diminuarea celui de dioxid de carbon dintr-un organism supus testarii nu l-a determinat pe acesta sa se opreasca din cascat.
O alta presupunere ar fi ca este cauzat de o dorinta de intindere, intrucat simplul act implica flexarea mai multor muschi ai corpului care pot fi suprasolicitati, muschi precum cei in legatura cu respiratia, cu inghititul si cei ai vorbirii. Asadar cascatul ne-ar putea ajuta sa fim mai alerti, in special dupa o perioada de repaos. Aceasta teorie ar explica de ce cascam imediat dupa ce ne-am trezit sau in momente cand ne plictisim.
O teorie mai recenta sugereaza ca ar fi un mecanism ce ajuta la racirea creierului. Un studiu realizat in 2007 a aratat ca oamenii tind sa casca in situatii in care creierul pare sa fie incalzit. Aceasta ar explica de ce oamenii tind sa caste mai mult cand sunt obositi sau cand nu au avut parte de suficienta odihna, in ambele situatii creierul avand o temperatura mai ridicata. O ipoteza similara spune ca ar regla temperatura corpului. Cand ne simtim obositi sau somnorosi, respiratia este incetinita, si astfel la creier ajunge o cantitate mai mica de sange. Prin cascat inhalam mai mult aer dintr-o data, se imbunatateste astfel circulatia sangelui si se raceste si temperatura creierului. Odata intamplat acest lucru, putem gandi mai clar si putem fi mai atenti. S-a observat de asemenea in urma studiilor reducerea cascatului cand temperatura mediului inconjurator este mai ridicata decat temperatura normala a corpului.
Conform altor pareri, cascatul ajuta la stabilizarea presiunii la nivelul timpanului, in acel moment gura se deschide larg si timpanele sunt flexate, eliberand excesul de presiune. Substante gasite in creier precum serotonina, dopamina, acidul glutamic si altele, responsabile pentru emotiile afective, starea de spirit, pofta de mancare, pot influenta la randul lor si cascatul. Activarea acestor substante la nivelul creierului a dus la o frecventa mai ridicata a cascatului in timp ce alte substante – endorfinele – reduc frecventa acestora.
Este cascatul molipsitor? Unii sunt de parere ca da, justificand aceasta prin prezenta unor neuroni-oglinda plasati in cortexul frontal, care imita actiunile altora. Acesti neuroni se activeaza cand sunt expusi unui stimul sau unei actiuni facute de un alt individ din aceeasi specie.
Cascatul este considerat a fi un semn distinctiv pentru a comunica starea de oboseala si vremea de odihna tuturor membrilor unui grup. Este considerat un mecanism care atrage atentia membrilor grupului sa ramana alerti, iar daca toti membrii grupului sunt molipsiti, intregul grup va deveni mai alert si mai atent la detalii.
Nu este asociat numai cu starea de oboseala, somnolenta sau alte conditii fiziologice, dar este si o forma de comunicare non-verbala ce poate fi interpretata diferit in functie de context. In conceptia vechilor greci si a mayasilor, cascatul era un semn ce indica faptul ca sufletul persoanei respective incerca sa paraseasca corpul, de aceea gestul vine intotdeauna insotit de acoperirea gurii, altfel sufletul va scapa.
Asadar indica oboseala, somnolenta, dar mentine si creierul alert, il oxigeneaza mai bine si mareste atentia. Cascatul in exces poate fi si o problema, in acest caz va trebui sa consultati un specialist pentru un diagnostic exact.