Loki – in traducere „sfarsit” – este zeul inselaciunii, focului, haosului si schimbarii. Cand vine vorba de mitologia nordica, Loki este considerat o fiinta divina haotica. Daca acest lucru este adevarat intr-o oarecare masura, e o conceptie gresita a-l privi ca pe o personificare a raului, ca pe Satan. In fapt, Loki reprezinta dualitatea umana, precum alterneaza atat binele cat si raul in orice persoana.
Conform textelor stravechi datand inca din secolul al 13-lea, Loki este roscat, chipes, are o personalitate fermecatoare si prin natura sa este foarte capricios. Foarte cunoscut pentru faptul ca pune in incurcaturi alti zei, ii si ajuta sa scape de ele, dar ii si inveseleste si ii face sa rada.
Dupa cum am mai spus, Loki nu reprezinta diavolul sau vreo zeitate malefica, precum ar fi Satan. In fapt, inainte de aparitia crestinismului, vikingii de origine germanica nu credeau deloc in conceptul ca cineva este in totalitate bun sau in totalitate rau. Loki simboliza inteligenta si liberul arbitru al oamenilor, posibilitatea lor de a alege calea buna sau cea rea si dea asemenea posibilitatea de a-si corecta greselile. Loki arata cum oamenii pot fi uneori nesabuiti, alteori inteligenti. Uneori iresponsabili dar in egala masura de maturi in alte situatii. Influenta crestinismului asupra culturii nordice a schimbat acest potret al lui Loki in unul al diavolului. Cu toate acestea zeul nordic al focului este venerat si astazi, de foarte putini oameni insa.
Zeu al haosului, personajul Loki a fost dintotdeauna un personaj prezent in jocuri video, show-uri televizate si filme. Desi triburile nordice nu il venerau pe Loki in mod special, credeau in existenta sa, el fiind o importanta parte din realitatea universala. Privit ca o entitate care arata oamenilor cum sa isi rascumpere greselile pe care le-au facut, Loki este o parte importanta din pantheonul nordic.