calota de gheata

O bucata imensa de gheata este in risc de prabusire

Un nou studiu arata ca o calota de gheata din Antarctica, care este de doua ori mai mare decat statul Hawaii, este la un risc iminent de colaps fiind necesara monitorizarea acesteia cu foarte mare atentie.

Bucata de gheata, numita Larsen C, este localizata in aproximativ aceeasi pozitie geografica ca si Larsen A si B, care s-au dezintegrat in 1995, respectiv 2002. Larsen C acopera circa 19.300 de mile patrate si este cea mai mare bucata de gheata din peninsula Antarctica. Paul Holland, autorul acestui studiu si om de stiinta al British Antarctic Survey, a declarat ca, daca aceasta bucata de gheata s-ar topi, nivelul apelor va creste semnificativ, la nivel mondial.

Daca Larsen C se prabuseste, aceasta va provoca cresterea nivelului oceanului planetar cu cativa centimetri, in decurs de cateva decenii. Cercetatorul sustine ca trebuie sa intelegem si sa anticipam acest risc.

Studiul a fost publicat in revista „The Cryosphere” si se alatura altor vesti proaste din Antarctica. Un alt studiu, realizat luna trecuta, arata ca unele bucati de gheata s-au subtiat cu 18% din ultimile doua decenii.

Colapsul acestor bucati de gheata poate fi coplesitor, deoarece aceste „rafturi” sunt reprezentate ca fiind niste stalpi de gheata care stau la suprafata oceanului si actioneaza ca o capcana pentru ghetarii Antarcticii de pe uscat. In absenta acestora, ghetarii si-ar accelera miscarea inspre mare.

Studiile au demonstrat ca, ghetarii care se aflau in spatele lui Larsen B, curgeau de 8 ori mai repede inainte ca bucata de gheata imensa sa se prabuseasca in 2002.

Oamenii de stiinta isi focuseaza atentia acum pe Larsen C, care continua sa se subtieze. Holland si colegii sai cred ca au descoperit care ar fi cauza: apa oceanului de sub aceasta bucata de gheata, s-a incalzit pana la minus 2 grade Celsius, in ultimii ani, fiind asttfel, destul de calda pentru a topi gheata.

Gheata a inceput sa se subtieze cu o rata de 28 de centimetri in ultimii 15 ani. Pentru a ajunge la astfel de concluzii, oamenii de stiinta au folosit aerofotograme pentru a inregistra valurile si pentru a masura continutul de gheata. De asemenea, acestia au folosit si imagini din satelit.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *