Pentru mai bine de 100 de ani design-ul si functionalitatea hidrantului a ramas neschimbata. Acesta este un element pe care majoritatea persoanelor refuza sa il ia in considerare, fiind doar un obiect obisnuit care nu atrage atentia in mod neobisnuit. Chiar daca hidrandul clasic nu a suferit schimbari pentru mai bine de un secol, acesta ar fi trebui sa te fie imbunatatit. Hidrantul clasic are o serie de probleme cu care se confrunta mai mereu pompierii.
Un fost pompier numit George Sigelakis si-a propus sa realizeze un hidrant care ar elimina problemele clasice ale unui astfel de sistem. Dupa mai bine de 20 de ani in care acesta a incercat sa schimbe design-ul si functionalitatea hidrantului clasic, Sigelakis a ajuns la conceptul sau actual numit hidrantul Spartan.
Una din marile probleme ale hidrantilor traditionali era faptul ca pe perioada iernii sau cand temperaturile cadeau sub valoarea de 0 grade Celsius, apa din din interiorul acestora ingheta. Aceasta problema ducea la stricarea sistemului si la incapacitatea pompierilor de a folosi hidrantul in cazul unui incendiu.
O alta problema este aceea a materialului folosit in constructia acestora. Fierul este un materia durabil ce ofera o durata de viata foarte luna. Cu toate acestea fierul este un material greoi si poate ingheta foarte usor. Fapt ce duce la fisuri si la defectarea sistemului.
Pentru a combate aceste probleme Sigelakis a recurs la otelul inoxidabil ca material de constructie. pentru a eleminia si problema inghetarii apei in interiorul hidrantului, Sigelakis a decis sa inlatureze sistemul interior astfel volumul de apa este mai mare si aceasta nu poate ingheta.
In momentul de fata hidrantul Spartan este in teste si a ajuns sa fie instalat in 11 state de pe continentul american. Hidrantul revolutionar a trecut de „testul” dat de uraganul Sandy din 2012, test pe care la trecut cu brio, conform inventatorului.